de ce imi este frica …

… nu scap. Asa spune o zicala din popor. Desi nu de asta vreau sa vorbesc. Ci la modul general, de ce imi este mie cel mai frica. Stau de vreo 10 minute si ma tot gadesc, care e acel ceva. Caci nu vreau sa fiu ipocrita si sa zic ca mie nu imi e frica de nimic. Aiurea.

Voi face o lista ca sa imi pun oarecum in ordine amalgamul de ganduri.

Imi e frica de …

1. motociclete – imi e frica de ele din 2 perspective. una ca nu m-as urca pe asa ceva nici pentru a face o poza , ce sa mai zici sa ma iau sa ma plimb.a doua ar fi imi e frica de ele ( vorba vine – de motociclisti e vorba aici ) in trafic. acum le vezi acum nu mai sunt si pe urma te trezesti ca e sub masina ta. Doamne fereste!

2. sarpe – oricat de mic ar fi.

3. esec - sunt o perfectionista haotica si dezordonata. cer mult de la mine, iar cand nu imi iasa asa cum am stabilit risc de cele mai multe ori sa ma cufund in depresii cumplite. imi e fica de el implicit pentru ca imi e frica de cum ar putea reactiona mintea mea in momentele respective.

4. compromisuri – am fost crescuta si educata in asa maniera sa nu fac compromisuri. sa lupt pentru ce vreau eu intr-o forma drepta si curata. chiar daca lucru asta ar dura ceva mai mult sau nu voi obtine ceea ce vreau niciodata. dar ele apar la un moment dat. si trebuie sa pleci capul. din diverse motive. care tine mai mult sau mai putin de vointa ta.

5. casatoria – compromisul cel mare care imi bantuie noptile. nu ar trebui sa ma urmareasca asemenea ganduri la varsta asta, dar uite inevitabil se intampla. de ce nu stiu. imi e spaima de tot ce inseamna mariaj. si tot o data imi e groaza de singuratate. am exemplul parintilor mei care au o casnicie superba , a avut anumite momente mai tensionate, dar au trecut peste. si totusi nu ma pot vedea legata de un om pe veci. e adevart ca am tendinte de dependenta fata de cineva. dar e o chestiune strict afectiva. fiindca sunt o fire care urla in gura mare cat de lacoma e dupa iubire. dar totusi mult prea egoista in a da inapoi tot ce primesc. imi e teama de reprosuri. imi e teama sa nu ma plafonez eu, intelectual si spiritual. nu accept sub nicio forma controlul exagerat. nu pot da raport de ce fac. si nici nu cer.

6. siguratate - nu imi place sa fiu singura, urasc de a dreptul sa fiu singura. daca e sa se intample aprind toate luminile din casa dau drumu la televeizor,la radio, la pc si evident sun aproape pe toata lumea care are chef de vorba. urasc sa mananc singura. imi trece foamea.

7. minciuna - sunt foate naiva de felul meu, cred orice pe oricine. de multe ori am fost aiurita cu diverse minciuni. si de cele mai multe ori am si pus botul cum s-ar zice. pana imi dau seama ce si cum respectivul/respectiva a si disparut din perimentul meu vizual.

8. …

Dintre toate astea ce ma roade cel mai tare e treaba cu singuratatea. Am o acuta necesitate sa am pe cineva langa mine, si tot o data din prea mult orgoliu nu am pe cineva cu adevarat aproape. Am o gramada de prieteni, cunoscuti , amici … dar putini sau poate chiar nici unul nu stie exact ceea ce gandesc, simt , imi doresc. Si nu stiu pentru ca eu nu vorbesc. Si nu vorbesc pentru ca m-am obisnuit sa nu vorbesc despre mine. Am invatat doar sa ascult. A fost mereu batista de lacrimi pentru alti. Dar alti pentru mine niciodata. Niciodata pentru ca la mine pe fata nu s-a vazut niciodata nimic. Si nu reprosez nimic nimanui. Eu sunt vinovata, ca daca vroiam sa fiu ascultata , trebuia sa ma fac ascultata. Si nu m-am facut ascultata pentru ca nu a aparut omul care sa imi dea suficienta incredere ca sa ma deschid complet.

Nevoia asta disperata de a fi ascultata, inteleasa si sprijinita duce intr-o alta extrema nevoia de indepententa. Nu vreau sa fiu singura dar totusi vreau sa fac lucrurile singura fara sa fiu chestionata de ce? cum? unde? cand? … Ca sa ajung sa am incredere in cineva trebuie sa imi dea el primul votul de incredere. Dandu-mi astfel libertatea de a face tot ceea ce vreau, fara consimtamantul lui implicit fara ca el sa stie de actiunile mele.

Am dat intr-o latura mult prea sensibila si cred ca ma indepartez de la subuiect. Cer e ca cel mai frica imi e de singuratate. Nu ma lasati singura!

Lasă un răspuns

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.