Despre ceva ce nu inteleg si nu cred ca voi intelege vreodata :(
02 Iun 2010 Lasă un comentariu
in Thoughts
Vad si aud fete in jurul meu fete care accepta sa fie batute, umilite si maltratate de partenerii lor. Si nu pot sa inteleg cum. Am stat si am cugetat. Am intors situatia pe toate fetele. Si nu inteleg. Sau nu concept. Eu si “situatia” suntem ca doua lini paralele nu ne intalnim never in the life !
Da bai frate! Cum sa te bata? Daca se presupune ca e persoana care te iubeste. Sau sunt eu mai retardata si nu pricep ca bataie=iubire sau ma rog iubire=bataie? Bun, te bate – te bate dar tu de ce accepti? Ca asta nu prea inteleg eu. Ca na bataie nu e de ieri de azi si nici nu e ceva iesit din comun. Ce e ciudat si absurd e sa accepti sa fi batut, umilit, maltratat. E o insulta adusa femeilor care au luptat ani buni pentru drepturile lor. Drepturi care azi sunt aparata la nivel national si international.
Azi o palma. Maine un pumn. Poimaine un picior. Saptamana viitoare in spital. Si dupa toate astea mai stai si te gandesti ca ai meritat-o. Sau ma bate pentru ca ma iubeste. Ooo lasa ca a fost stresat si eu l-am enervat mai tare cu mofturile mele. … Nu! draga mea nu e asa. Orice ai face nu e de acceptat sa te loveasca. Nu e de acceptat nici macar sa ridice palma. Ca daca a ridicat-o cu siguranta data viitoare va si lovi. Si o data ce a facut-o o va face mereu si mereu … Si tu nu trebuie sa accepti asa ceva pentru nimic din lume. Te iei si pleci. Te duci si depui plangere. Ceri ajutor politiei, ong-urilor. Numai nu mai stai alaturi de omul care te umileste.
Mi sa explicat o data fenomenul “acceptarii de catre femei a violentei in cuplu” – desi mi s-a parut o chestie aberanta. Cica unii psihologi considera ca e un gest normal si explica treaba asta prin teoria cum ca ” victima ajunge sa isi iubeasca agresorul” … Cum sa ajungi sa iubesti pe cineva care iti face rau? Si pe deasupra mai esti si constient ca ti se face rau atat fizic cat si psihic ( de asta nu stiu cat de constient esti in momentul ala ). Caci cu toti stim ca abuzul implica doi factori – f. fizic si f. psihic. Am incercat sa imi explic cu proprii mei parametrii femomenul asta. Zic eu, ca la un moment dat ajungi sa te imbolnavesti. Si refuzi ajutor spunand ca nu esti bolnav si ca ce se intampla cu tine e cat se poate de normal si ca tu pot controla. E o boala gen alcoolismul si dependenta de droguri si alte cele … pana nu accepti tu ca ai o problema si ca nu e normal ce se intampla nu vei face nimic ca iti fie bine. Adica e si normal tu crezi ca e bine asa, de ce ar fi bine altfel. Desi eu cred ca in cazul abuzului victima e constienta si e in toate facultatile mintale. ( asta in cazul in care de la prea multe leziuni fizice nu i-a fost afectat sistemul nervos).
Si din un bolnav ( clar agresorul e bolnav – ca un om normal si capabil sa isi controleze instictele nu se comporta asa) devin 2 bolnavi. Unuia ii se pare normal sa loveasca, altuia sa fie lovit. Si uite asa isi irosesc ei viata, cad pot sa o ia fiecare pe drumuri diferite fara nici o durere de cap.
Organismul are un sistem de aparare impotriva “raului” – ma refer la nivelul biologic ( de virusi , bacterii … ) de ce oare in situatiile aste acel sistem de aparare esuiaza. Si in loc sa apere organismul ( lunad decizia de a nu accepta maltratarile ) refuza sa vada prezentul si se hraneste cu amintirile frumoase ale trecutului. Si zici asta pentru ca multe dintre victime spun ca raman inca in relatie pentru tot ce au contruit cu pertenerii lor ( amintiri – familie – casa … ). Ce e si mai trist e ca sunt fete de 16-17-18-19-20 de ani care accepta de la iubitii lor asmenea tratamente inumane, pe motiv de amintiri. Ca la inceput era tandru si dulce …
Esti la inceput de drum. Ai o viata de trait in fata ta. De ce sa o incepi cu bataie? De ce sa o incepi cu umilita? Si o spun inca o data si o voi spune mereu. Nu! si Nu! … un om care te iubeste nu te loveste. Daca incepe sa te loveasca inseamna ca nu te mai iubeste. Iubirea si Bataie nu pot sta impreuna in aceasi ecuatie pentru ca da un non-sens. Lucru ce trebuie eliminat inca de la inceputuri spre binele ambilor.
Iar celor care au trait deja o perioada de timp mai indelungata cu agresorul care au o familie le recomand consilierea de cuplu, daca nu da roade divortul si toate celelalte demersuri legale. Nu are sens ( cum spunem si mai sus ) sa stai. Stai ca sa ce? Si iar voi spune vorba care imi place mie mult de tot, ” Dumnezeu iti da, dar nu iti baga si in sac! ” … Divinul a inluminat mintiile omenesti si astfel acestia au creat divortul, au creat ong-uri, au creat centre de protectie si asa mai departe …
Nu vreau sa inchei aici postul acesta. Il las un pic in aer pentru ca sunt convinsa ca voi mai vorbi si cu alte ocazii despre tema asta destul de sensibila, ba chiar promit ca data viitor ” ii voi lua pe agresori la bani marunti” 
.
Acum va spun noapte buna. Eu ma pun sa mai citesc la adm.
